Memoria e un lux

Aştept cu nerăbdare ziua de duminică, 22 noiembrie, ora 21. Vor rămâne doar doi candidaţi în cursa pentru prezidenţiale şi o parte a „găozarilor” (Băsescu dixit) din gărzile „patriotice” ale partidelor, cărora eu le spun „răcanii din tranşeele internet”, va dispărea cu nickname-uri cu tot, cu toate invectivele şi ovaţiile cu care ne-au agasat până acum.

Apoi voi aştepta cu şi mai mare nerăbdare ziua de Sfântul Nicolae, 2100 Zulu, când şi ultimii mohicani se vor întoarce la wigwam-uri, unii cu scalpuri la brâu, alţii cu tomahawk-ul între picioare.

Spun jurnaliştii noştri de strânsură că am avut parte de campania electorală „cea mai toxică din ultimii 20 de ani”, cum repetă şi repetă în articolele sale tematice de pe Ziare.com nedisimulata şi sempiterna Ioana Ene. Nici vorbă. Am avut campania electorală tipică românească, copie fidelă a campaniilor electorale descrise crud de Caragiale. Cu ifosele, demagogiile, violenţele şi beţiile (de toate genurile) aferente.

Din „toxicitatea” asta care răbufneşte în scriitura unor eterni debutanţi eu deduc un singur lucru, dezamăgitor pentru o profesie presupus intelectuală: absenţa memoriei. Şi nu mă refer doar la memoria evenimentelor trăite, ci şi la cea trăindă în documente.

Memoria asta, care loveşte în dreapta şi în stânga, fără deosebire, a devenit oare un lux pe care mare parte dintre noi nu şi-l mai poate permite? Ori perversitatea, imbecilitatea au atins cote atât de înalte încât pământul  nu mai este decât găinaţul „îngerilor” ce se prăbuşesc invers? Nu cred să existe alte explicaţii pentru aberaţiile, falsurile grosolane, intepretările gen Ministerul Adevărului ce au năpădit mass-media, dar şi „entităţile Q” ale aşa-zisei intelectualităţi militante, responsabile şi, mai ales, moralizatoare.

Şi-atunci, nu suntem irevocabil condamnaţi la a repeta toate eşecurile, toate ruşinile istoriei noastre contorsionate?

Când ajung în acest punct, mă trece un fior pe spinare, deşi am închis toate „ferestrele”, într-un inutil puseu defensiv.

Anunțuri

Despre Horia Pană

Licenţiat şi master în Ştiinţe Poliitce
Acest articol a fost publicat în Politica în pioneze. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s