Măsurile şi poziţiile lui Sebastian Lăzăroiu (1)

Pendulând între articole de presă şi blog-uri, mi-a izbit brusc retina, ca o muscă în vrie parbrizul, un articol semnat de Sebastian Lăzăroiu (consilierul prezidenţial, nu sociologul) pe un blog, Madame Blogary, în mod independent pro-PD. Ideea pe care doreşte dumnealui să o inoculeze publicului este aceea că presa, în calitatea ei de câine de pază al democraţiei, nu ar trebui să se „împerecheze cu oile pe care le păzeşte”. Astfel că Lăzăroiu identifică 10 erori capitale. Să se refere oare la presă în general, ori la cele două oi negre, Realitatea TV şi Antena 3? Dacă luăm aminte şi la link-ul către un editorial al Ioanei Lupea, din Evenimentul Zilei, ne lămurim de îndată.

În continuare, voi încerca să arăt publicului câteva din poziţiile în care oile fac dragoste cu democraţia, poziţii aţâţătoare observate de Sebastian Lăzăroiu pe imaşul dezbaterii. Deşi ar fi trebuit până acum să ne fie clar că din această direcţie nu primim decât lecţii de dirigenţie, doară nu altceva.

1. Critica la adresa guvernării şi augmentarea nemulţumirii oamenilor nu reprezintă, vezi Doamne, decât un debuşeu pentru frustrări şi, prin urmare, scade potenţialul de violenţă care altfel s-ar fi manifestat plenar.

Logica lăzăroiană sugerează oare că în absenţa criticii oamenii s-ar revolta nemăsurat? În aceste condiţii, critica este răul necesar pentru aplanarea conflictelor sociale şi nu văd rostul mustrărilor. Şi în cazul în care critica oferă doar „un debuşeu frustrărilor din viaţa de zi cu zi”, musai că numai glorificarea şi osanaua cotidiană ne lasă frustrările neîntinate.

Ostilitatea faţă de critică repezintă ostilitatea faţă de rivali, faţă de alternative, faţă de diversitate. Iar acest tip de ostilitate denotă o vână de autoritarism, de incapacitate comunicaţională, tocmai ceea ce incriminează dl. Lăzăroiu.

Spaima de critică, în schimb, reprezintă terenul fertil din care încolţesc, la umbră, obedienţele şi imoralitatea. Cui îi este frică de critică, îi ştie acesteia valoarea culturală, politică şi socială şi încearcă, din interese diverse, să şi să se eschiveze.

Frustrarea de care face vorbire Sebastian Lăzăroiu are cauze. Şi acele cauze ar trebui să-i deschidă dumnealui apetitul pentru dezbatere, iară nu exhibarea lor, agasantă adeseori, de către presa nu neapărat ostilă unei guvernări anume, cât purtătoare de cuvânt a unei deznadejdi şi exasperări publice evidente.

Duce oare domnul consilier prezidenţial dorul jurnalismului festivist de la Scânteia?

Anunțuri

Despre Horia Pană

Licenţiat şi master în Ştiinţe Poliitce
Acest articol a fost publicat în Mass-media/Bloguri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s