Dogma de dreapta nu e dogmă

„Ştim că problema răului este direct legată de problema libertăţii, că omul trebuie să fie liber şi că pentru asta trebuie să poată opta, aşadar să aibă alternativă.” Andrei Pleşu

Iniţial, acest articol trebuia să fie un comentariu-replică la cel semnat de Alexandru Hâncu pe blogul Madame Blogary, „Bibliografia bunului simţ”. Deoarece câteva comentarii critice la adresa conceptelor şi argumentelor vehiculate acolo mi-au fost pur şi simplu respinse, deşi limbajul a fost cât se poate de cuviincios. Probabil din motive de „încremenire în proiectul” politic ce şi-l asumă şi în numele dezbaterii libere de idei.Cum s-a întâmplat şi se mai întâmplă şi-acum, diversele foruri de dezbatere, fie ele personalităţi intelectuale sau organizaţii populate cu acestea, indiferent de orientarea politică, clamate a fi ba de Stânga, ba de Dreapta sau cantonate în aberaţia struţo-cămilească numită Centru, ori în cretinul apolitism se constituie în tot atâtea „turnuri de fildeş” în care peripatetizează „noi şi-ai noştri”. Grupul pentru Dialog Social şi revista „22” reprezintă doar un exemplu. Sunt cei netulburaţi astfel de imixtiunile celor care nu-s cu ei şi care, adeseori, nu-s nici măcar împotriva lor, ce contează?, refuzând cu obstinaţie dialogul real şi atât de frecvent invocat, ori pur şi simplu dezavuând orice opinie neconformă şabloanelor în care se complac. Şi-aşa, cum iarăşi bine se ştie, argumentul moare la poarta idiosincraziilor.

Alexandru Hâncu, despre care facem vorbire, ale cărui fetişuri ideologice le putem depista şi la alţi membri ai cioporului zis şi „autentica dreaptă românească”, face un tur de orizont, pretins doct, despre Răul stâng şi Bunul drept. În accepţia sa, recomandând şi câteva lecturi pentru a-şi legitima aserţiunile, el porneşte un meci de box al bibliografiilor.

Colţul roşu. „În spatele faţadei arătoase, cu UE, euro şi programul transformativ (sic!) al lui Obama, pîndeşte un faliment epocal. Pregătit cu grijă, timp de generaţii, pe baza unei bibliografii impresionante, de inestimabilă valoare. Bibliografia stîngii. Astfel, au fost impuse în conştiinţa publică idei fundamentale, cum ar fi: datoriile nu trebuie plătite, scadenţa nu vine niciodată, iresponsabilitatea e responsabilitate, adevărul e minciună, iar demenţa e sănătate mintală. Pe scurt, fericirea generală e treaba Statului. Ca atare, şi în perioada următoare, lucrurile vor continua să fie explicate şi rezolvate prin neolupta de clasă.”

Colţul portocaliu. „Există, însă, şi viziunea diametral opusă, în care lucrurile devin perfect de înţeles fără vreo luptă de clasă. E o viziune bazată pe observaţii de bun-simţ. Deci e o viziune de bun-simţ. Care are bibliografia ei… E o bibliografie esenţială. Nu şi obligatorie, desigur. Normalitatea nu e obligatorie. Este exclusiv opţională. Tocmai de aceea, s-a preferat ca lucrările respective să nu fie, la noi, larg popularizate. De ce-ar fi fost? Ca să afle şi publicul interesat că statul nu e soluţia, ci problema? Că se poate opta şi pentru soluţia reală, nu fictivă? De bun-simţ, nu utopică? Periculos. Mult mai bun e modelul intelectual unic. De stînga.”

Mă străduiesc să-mi dau seama cu ce l-au ajutat pe dumnealui scrierile lui Bastiat, Hazlitt şi Hayek, ori von Mises, Revel şi Friedman. După cum se vede, poate doar la sporirea mobilităţii globilor oculari, pentru că marotele pe baza cărora îşi susţine crezul politic par să provină de la exegeţi precum Cristian Pătrăşconiu, Mircea Marian, Andreea Pora şi colegii de blog Bleen sau Ivan Zubeldian.

Nu ştiu cum se face, dar politica de dreapta a guvernărilor Boc şi Ungureanu, sub dreapta oblăduire a lui Traian Băsescu tocmai asta face: anulează datorii care ar fi trebuit plătite. Tocmai ce se pune la cale amnistia fiscală pentru funcţionarii publici beneficiari de venituri necuvenite, după ce au fost şterse datoriile găurii negre CFR şi după ce sunt iertate în special societăţile de stat de plata contribuţiei la pensii. Dar ne plângem de deficite.

Totodată, dreapta reprezentată de PDL fuge de scadenţă precum guvernele sale de responsabilitate.

Că adevărul este minciună şi minciuna adevăr ne-a lămurit îndeajuns atât preşedintele Băsescu, în mai toate contradictoriile sale „intervenţii cu cetăţenii” pe sticla televizoarelor, în recunoaşterile publice ale minciunii de bine. N-au găsit altă rimă.

Că demenţa este sănătate mintală se vede şi din metoda orwellianului Big Brother de a impune conceptul de negru-alb şi desfiinţarea culorilor şi nuanţelor. „Fiecare concept care ar putea fi necesar vreodată orişicui va fi exprimat printr-un singur cuvânt, cu sens strict definit şi cu toate celelalte sensuri secundare şterse şi uitate… Aplicat unui membru de Partid, semnifică o dorinţă loială de a spune că negrul este alb atunci cand disciplina de partid o cere.” (G. Orwell, 1984)

Că paradoxurile justificative ale contrângerilor ideologice nu sunt apanajul doar al stângii pe Alexandru Hâncu nu-l interesează. Istoria neconvenabilă unei pseudoargumentaţii dispare în „găurile de memorie”. Numai că alături de acestea se iţesc găurile de cunoaştere, amestecând statul socialist cu socialismul teoretic, socialismul cu comunismul şi revanşa comunistă cu social-democraţia modernă.

Într-un articol mai vechi, Alexandru Hâncu spunea următoarele: „Reamintindu-vă ca vă invit la o dezbatere de dreapta, nu de stînga; că situaţia în care ne aflăm cere, rapid, schimbări reale, profunde şi curajoase, nu reanimarea utopiei egalitariste; că dreapta cîştigă prin argumente, nu speculînd teama, ura, invidia, lăcomia, adică emoţiile de care se foloseşte, metodic, stînga; că solidaritatea, compasiunea, generozitatea, ţin de fiecare dintre noi, de exemplul personal, şi nu se creează prin legi, ordonanţe sau dictat; că politica de dreapta este politica imaginaţiei, nu prosternarea în faţa dogmei…”

Putem înţelege acum, din echilibristica lui Alexandru Hâncu, că dogma de dreapta nu e dogmă. Q.E.D.

Anunțuri

Despre Horia Pană

Licenţiat şi master în Ştiinţe Poliitce
Acest articol a fost publicat în Mass-media/Bloguri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s