Uneori şi zurliii au dreptatea lor

I GhiseCam la fel cum un ceasornic stricat arată totuşi ora exactă de două ori pe zi.

Senatorul PNL Ioan Ghişe a depus un proiect de lege intitulat astfel: „Hotărâre pentru instaurarea ORDINII DE DREPT în România şi finalizare a referendumului din 29 iulie 2012, conform deciziei poporului român suveran”. Legea lui Ghişe porneşte de la trei premise: „Curtea Constituţională nu poate să exercite suveranitatea poporului în nume propriu, CCR nu are dreptul constituţional de a pune în funcţia de preşedinte al României niciun cetăţean, Parlamentul este obligat să finalizeze procedura referendumului naţional”, scrie la Adevărul.

Ioan Ghişe ne-a obişnuit deja cu stilul său vulcanic de a-şi susţine atât ideile, cât şi elucubraţiile (vezi „legea jurnalistului”[1]), cu derapajele sale ofensatoare la adresa celor ce au alte opinii, cu aplecarea sa spre clovneria încruntată şi absenţa oricărui licăr de umor. Mai că-ţi vine să-i spui: Dom’le, eşti prost sadea! Ieşi afară! Du-te-acasă!

Cu toate că, pe bună dreptate, colegul său de partid şi Senat, Puiu Haşotti a catalogat iniţiativa lui Ghişe ca fiind o „năzbâtie”, şi că a găsit patru cosemnatari, ceva-ceva nu e chiar năzbâtie în încăpăţânarea cu care Ioan Ghişe contestă hotărârea Curţii Constituţionale; dincolo de verbiajul ce însoţeşte proiectul de lege.

Piatra de împiedicare se găseşte în însăşi Legea Referendumului, atât în litera, cât şi în spiritul ei.

Art. 9: Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin DA sau NU la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?

Art. 10: Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Art. 45. (1) Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia. (2) Legea de revizuire a Constituţiei sau, după caz, măsura demiterii din funcţie a Preşedintelui României intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului. (3) Curtea Constituţională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

De unde porneşte de fapt toată controversa al cărei purtător de mesaj este Ioan Ghişe? Dintr-o lacună legislativă uriaşă.

Ştim că Parlamentul decide cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor suspendarea Preşedintelui (Constituţia, art. 95, al. 1). Ştim că referendumul de demitere se organizează în cel mult 30 de zile din momentul aprobării suspendării Preşedintelui. Ştim că Legea Referendumului specifică limpede că Preşedintele este demis sau nu în funcţie de numărul legal de voturi DA sau NU exprimate.

Dar ce se întâmplă dacă referendumul este invalidat din motivul că nu s-a întrunit numărul legal de votanţi? Din acest punct încep neînţelegerile şi nebunia conexă.

În primul rând, invalidarea referendumului din cauza absenteismului nu rezolvă sub nici un aspect scopul referendumului, acela de a vota DA sau NU pentru demiterea Preşedintelui. Din punct de vedere legal, el rămâne suspendat şi, în mod normal, ar trebui ca referendumul să fie reluat până ce răspunsul dat de electorat, DA sau NU, este explicit.

În al doilea rând, Curtea Constituţională nu poate valida, în lipsa unui răspuns clar la întrebările DA sau NU pentru demiterea Preşedintelui, reîntoarcerea sa în funcţie, ci doar constată, conform legii, respectarea din punct de vedere constituţional a procedurilor referendare şi comunică rezultatele finale. Altfel avem de-a face cu un abuz asupra legii. Curtea Constituţională nu este izvor de drept.

În al treilea rând, interpretarea dată de Ghişe şi alţii ca el, precum că într-o asemenea situaţie Parlamentul este cel care are ultimul cuvânt este de asemenea abuzivă. Parlamentul nu se poate substitui suveranităţii poporului şi consultării sale directe în această chestiune, deoarece se încalcă articolul 2 din Constituţie, privind Suveranitatea: (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Deci nici Parlamentul nu poate exercita suveranitatea în nume propriu.

Iniţiativa lui Ioan Ghişe este o „năzbâtie” nu pentru că nu ar ridica o problemă reală, ci pentru că vine cu o propunere ce intră la rândul ei în coliziune cu mersul firesc al lucrurilor. Dacă ar fi fost un om serios, aşa cum se pretinde, ar fi propus o nouă lege a referendumului, de altfel doar un amendament la lege, prin care să se specifice calea de urmat în cazul invalidării referendumului. Aşa, avem circ şi o manifestare în plus a stupidităţii agresive.


[1] Ziarul Gândul, 28.09.2010: “Propunerea legislativă prevede, printre altele, introducerea noţiunii de „delict de presă”, care este văzut drept „delictul civil săvârşit prin inserarea de informaţii, reflecţii sau comentarii în mass-media, despre fapte care nu au implicaţii asupra societăţii şi au cauzat o daună materială sau morală unei persoane”. În schimb, „cvasi-delictul este tot un fapt ilicit şi dăunător, însă comis fără intenţie răutăcioasă”, se precizează în textul de lege. Ziariştii ar urma să-şi desfăşoare activitatea în cabinete jurnalistice acreditate de Colegiul Naţional al Jurnaliştilor şi supravegheate de un organism numit Ombusman. Ei ar putea fi sancţionaţi disciplinar, în funcţie de gravitatea faptelor, prin mustrare, avertisment, amendă de la două la zece salarii medii pe economie, interdicţia de a exercita profesia de la o lună la un an şi chiar excluderea din meserie. În plus, ar avea nevoie de o atestare profesională din trei în trei ani şi de o examinare psihologică anuală.”

Anunțuri

Despre Horia Pană

Licenţiat şi master în Ştiinţe Poliitce
Acest articol a fost publicat în Politica în pioneze. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Uneori şi zurliii au dreptatea lor

  1. Grasul zice:

    Concluzia articolului
    Uneori şi zurliii au dreptatea lor pentru ca nu au propus o nouă lege a referendumului!
    O zi buna va doresc!

    • Horia Pană zice:

      Grasul,

      Forţezi o concluzie pe care eu n-am tras-o astfel. Un articol este ceva mai complex decât un silogism şi nu se încheie neapărat cu o concluzie.

      Dreptatea zurliului stă în faptul că legislaţia actuală privind referendumul este incompletă. Adică nu prevede explicit finalităţile în situaţii diferite. Situaţii pe care nu le-a luat în calcul.
      Asta e concluzia!

      O zi bună de asemenea!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s