Pentru moment putem lăsa membrii Cabinetului Ungureanu să-şi cunoască echipele ministeriale, să afle şi ei cine le face cafeaua şi cine le aduce bomboanele mentolate, să identifice punctele de suspensie din priorităţile şi „prioritizările” guvernării Boc în locul cărora să insereze iniţiativele declamate de noul premier. Deocamdată, singura certitudine este că iarna nu-i ca vara şi că dacă o să fie bine, n-o să ne fie mai rău, iar dacă nu, o să rămânem solidari, „famelie mare, renumeraţie mică, după buget.”
Remarcabil este însă freamătul ce l-a provocat discursul din parlament al lui Victor Ponta, discurs pe care analiştii şi comentatorii ce „lumea nu putea să-i mai încapă” l-au disecat ca pe broască la ora de biologie. Ia să vedem cum tresaltă piciorul broaştei şi cum intră ea în convulsii! Crin Antonescu a făcut ceva convulsii, a tunat, a fulgerat şi apoi s-a calmat. Ce era să facă?
Alocuţiunea lui Victor Ponta a şocat, a bucurat şi a întristat deopotrivă, pe fiecare după cum vibrează la rostul unei opoziţii politice. I-a surprins pe cei obişnuiţi cu agresivitatea discursului politic ajuns la rang de normalitate. I-a desfătat pe cei care ne prea având motive de cântat osanale, cântă veseli prohodul USL. Şi i-a posomorât pe cei care au simţit că discursul politic împotriva guvernării se înmoaie inadmisibil…complet pe Ziare.com
POLITICA ÎN PIONEZE - Horia Pană 